» Muzica trance si drogurile

Dj @!exx · '

Trance-ul, un drog?

In Romania subiectul asta e tratat inca cu multa reticenta, poate chiar un pic de paranoia, ceea ce nu e neaparat un lucru negativ deoarece majoritatea substantelor psihedelice au potentialul de a face mult rau. Se pare insa ca exista o legatura destul de stransa intre trance si droguri. La inceput trance-ul se asculta la petreceri private unde prea putini erau intr-o stare normala de functionare. Si astazi la petrecerile din Olanda si UK multi folosesc marijuana sau extasy. Cam toti DJ-ii de top au experimentat cu ele, despre Tiesto se spune ca ii place cocaina, Sasha nu se jeneaza sa povesteasca intr-un interviu cum la o petrecere particulara era atat de "high" incat a aruncat toata aparatura electronica in piscina in mijlocul setului partenerului sau Digweed, dupa o cearta cu gazda. Si exemple ar mai fi gramada, ar fi de amintit ca pentru multi tranceri melodia anului 2003 a fost Motorcycle - As the rush comes.
Personal n-am incercat nimic mai tare decat alcoolul, si acela in cantitati moderate, iar de substante puternice ca extasy si LSD nu m-as atinge, nu neaparat de teama ca as deveni dependent ci pentru ca au consecinte psihologice imprevizibile. Pe de alta parte marijuana nu creaza halucinatii puternice, nu creaza dependenta si e legala in tari ca Olanda. Una din cele mai interesante intrebari este in ce masura drogurile provoaca doar halucinatii sau te ajuta sa te intelegi mai bine pe tine insuti si poate lumea in care traiesti. Oricum pretul pentru a afla e mult prea mare, cel putin pentru mine, dar nici nu-i condamn sau privesc cu dispret pe cei care o fac, in masura in care nu deranjeaza pe ceilalti.
Cred ca de fapt trance-ul in sine, ca si alte subgenuri ale EDM (house, progressive etc), e un drog, cu efect scazut si, evident, dependenta exclusiv psihologica. Sigur ca si alte genuri muzicale ar putea fi considerate astfel, dar in prea putine exista curgerea hipnotica, neintrerupta si fluida pe care o are trance-ul. Rock-ul are pauze intre melodii, jazz-ul e prea lent, si cam in toate lipseste beat-ul constant care sa provoace starea hipnotica, asemanator oarecum cu ceasul cu lant care se legana constant in fara ochilor oamenilor care incearcau pe vremuri o sedinta de hipnoza. De asemenea in marea majoritate a celorlaltor genuri lipseste capacitatea de a experimenta liber combinand melodiile in seturi. Poate tine de un anume mod de a analiza sunetele si de a le converti in senzatii si sentimente, sau poate ca procesul e invers, intai trebuie sa ai anumite senzatii, eventual in subconstient, ca apoi sa le recunosti in muzica.

sursa: Adin(adin@tranced.ro) si Dreamwalker(dreamwalker@tranced.ro)